Crinul – legenda si simbol
Crinul o floare puternica, va doresc lectura placuta in descoperirea crinului.
Legenda spune ca traia pe vremuri o vrajitoare deosebit de rea si de puternica. Se facea ca tot ceea ce atingea aceasta vrajitoare se prefacea in stana de piatra. Daca insa se atingea de un copil, acesta era prefacut intr-o floare. Pe acea vreme, traiau doi copii, frate si sora, care nu aveau parinti si plecasera in lumea larga pentru a-si gasi o familie.
Cei doi copii ajung la castelul vrajitoarei si, apropiindu-se prea mult de castel, fata este prefacuta intr-o floare. Baiatul dorind sa isi salveze sora cere ajutorul Zanei Florilor, care ii da o floare care sa il ajute sa isi salveze sora. Se pare ca aceasta floare daca atingea un obiect fermecat de vrajitoare rupea vraja care il cuprinsese. Cu ajutorul acestei flori, baiatul reusi sa isi descante surioara si sa o transforme pe aceasta la loc in fata. Cei doi incearca apoi sa fuga, dar sunt prinsi de vrajitoare, care ii preschimba in doi crini, doua flori albe al caror miros te face sa nu te poti apropia de ei. Ideea era ca nimeni sa nu se poata apropia de ei cu floarea fermecata pentru a-i salva.
Limbajul Crinului
Crinul este in general o floare care se face cadou in contexte formale, neimplicand relatii puternice.Cel care face cadou unei femei un Crin o respecta pe aceasta, iar barbatul care daruieste iubitei un Crin o considera pe aceasta perfecta si se considera nedemn de ea si de iubirea ei. Femeia careia ii plac Crinii are multa grija de aspectul ei fizic si se respecta foarte mult, considerand ca foarte putine lucruri sunt suficient de bune pentru ea.
Numele Crina
Numele Crina sugereaza o persoana cu multa incredere in sine, mandra, putin orgolioasa. O persoana cu numele Crina este deosebit de autocritica si isi doreste foarte mult sa fie cea mai buna in numeroase domenii. Aceasta persoana are standarde deosebit de inalte si este in general foarte puternica.
Narcisele
Narcisa – stabilitate, egoism, “ramai la fel de dulce”
Narcisele sunt niste inmiresmate flori de primavara, ce se ridica pe un lujer delicat, din mijlocul unui smoc de frunze lungi si inguste, de un verde intunecat. Floarea este ca un capsor alb, cu o cupa mica in mijloc, dintata si tivita cu o dunga galben-verzuie. in pamant are un bulb ca o ceapa. Floarea creste prin raristi de padure, dar este cultivata si in gradini sau sere, unde floarea poate fi alba, galbena, aurie sau doar palid-galbuie. Cele necultivate, pe care oamenii le mai numesc si “coprine” sau “zarnacadele”, sunt mai parfumate decat cele crescute in gradina. Cand te afli intr-o poienita cu narcise, un parfum suav pluteste prin vazduh, iar pamantul pare acoperit cu un covor diafan de omat pufos. Sunt flori atat de gingase incat cu greu te poti stapani sa nu culegi un brat plin, sa le strangi la piept si sa-ti infunzi obrajii in ele. Dar, vai! Aceasta le-a fost si soarta lor vitrega, pentru ca prea multi oameni le-au cules, incat era mai mai sa fie distrusa aceasta incantatoare podoaba din flora tarii noastre, in afara de Poiana Narciselor, din apropierea orasului Fagaras, poieni cu narcise se mai gasesc nu departe de Abrud, sau intr-o padure din Apusenii Bihorului. Gingasa narcisa este ocrotita de legile tarii.
Asa ca protejatile ^.^
